Moni's

3.1.06

Jurnal :: Home. Where everybody knows your name

Am ajuns acum o saptamana acasa si abia acum m-am dezmeticit putin.. Senzatiile pe care le-am incercat trecand de "acolo" "aici" sunt din cele mai ciudate. "Cum e acolo?" "E mai bine?" E mai bine? Singurul lucru sincer pe care il pot spune e un cliseu. Ca doar n-oi fi eu prima care sa se intoarca acasa dupa un timp semi-indelungat din strainatate. Cliseele sunt multe, in cazul meu, cliseul e "e altfel". Ma simt ca intr-o alta dimensiune a spatiului, pur si simplu. Totul e altfel, nici macar eu nu sunt aceeasi. Familiaritatea camerei mele din Piscataway isi pierde substanta. E clar ca mi-am schimbat notiunea de familiaritate. Mi-am dat seama de asta cand am ajuns in camera mea din Buc dupa 4 luni (cea mai lunga absenta ever :D). Ok, n-o mai lungesc. Voi ce credeti ? E mai bine "acolo" ?

3 Comentarii:

At 9:46 p.m., Blogger RME a spus...

Am fost (aproape :P) 6 luni in Singapore shi apoi am stat in Ro mai mult de un an inainte sa vin in US. Dupa intoarcerea de la Singapore mi-am dat seama cat de mult imi lipsesc unele chestii de care avusesem parte acolo: cititul de paperuri shi discutatul lor, talk-urile pe diverse teme shi in general un program de viatza cat de cat organizat shi oarecum echilibrat. Viatza in Ro de dupa intoarcere a fost pt. mine un mic calvar cu o groaza de lucruri mai mici sau mari de facut. Venitul in state a fost din punctul asta un fel de eliberare. Ce a urmat? :-) Well... programul s-a aglomerat insa de data asta cu chestii zic eu mai placute shi mai la obiect. :-)

Concluzie mea: e incomparabil mai bine din punct de vedere academic, principalul motiv pt. care am shi venit aici. Ce e rau e ca pt. asta a trebuit sa las in urma oameni pe care ii consider extraordinari shi pe care ma obishnuisem sa ii am prin preajma. Tzinand seama insa ca lucrurile nu stau niciodata pe loc cred ca ce am pierdut urma oricum sa pierd intr-un fel sau altul. My 2 cents...

 
At 7:14 a.m., Anonymous Anonim a spus...

E mai bine aici. Primul argument care imi vine in cap este ca daca ar fi fost mai rau m-as fi intors. Cred ca depinde de sistemul de valori mai apropiat de personalitatea fiecaruia, catre care tindem sa gravitam. Si bineinteles de context.

 
At 2:30 p.m., Anonymous Anonim a spus...

6 luni in strainatate e putin.

pentru ca strainatatea sa iti devina "acasa" in adevaratul sens e nevoie de cativa ani si un statut stabil (venituri serioase, pe visa serioasa -- a se citi statutul de student e exclus).

ca student nu ai cum sa stii cum e "sa traiesti in strainatate", pur si simplu din motive financiare, psihologice.

de-aia ma vor distra intotdeauna cei care, dupa cativa ani de studentie, concluzioneaza ca "e naspa in occident", doar pentru ca au facut foame neagra fiindca nu aveau dreptul de munca, sau pentu ca nu isi permiteau financiar aceleasi lucruri ca si colegii lor localnici;

sa ai viza stabila, cu drept de munca si un job corect platit, si perspectiva asupra occidentului ti se schimba miraculos si radical

 

Trimiteți un comentariu

<< Home